file răzlețe din istoria Teatrului Sică Alexandrescu

* Ziua de 3 decembrie 1946 figurează ca dată oficială de înființare a Teatrului Poporului din Brașov, sub direcțiunea lui Florin Eliade. În deschiderea stagiunii, la Sala „Astra”, s-a jucat spectacolul „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni , din distribuție făcând parte N. Clinciu, N. Cristea, Gh. Banu, Ana Baicu, Elisabeta Iovan, P. Petrovici, N. Moldoveanu, I. Feldioreanu, A. Roman, Constantin Sassu şi Andrei Armancu.

* În 1948, director al Teatrului brașovean este numit experimentatul regizor Puiu Maximilian (tatăl textierului de revistă Mihai Maximilian). În 7 martie 1948 are loc premiera de gală a piesei „Rădăcini adânci”, de James Gow și Arnaud D’Usseau, în regia artistică a lui Puiu Maximilian. Stagiunea s-a închis în 30 mai, cu spectacolul „M-am născut ieri”, de Orson și Kanin, în regia aceluiași Puiu Maximilian. Din distribuție: Emil Siritinovici, Elisabeta Iovan, Mia Steriade, Andrei Armancu, Constantin Sassu, Ana Baicu.

* În 14 mai 1949, Teatrul Poporului își schimbă titulatura în Teatrul de Stat Brașov. În septembrie, același an, direcțiunea este preluată de Nela Stroescu (persoană fără experiență în domeniu, care apoi va deveni activist în Ministerul Culturii). Spre finele directoratului asigurat de Puiu Maximilian în trupă apăruseră nume noi, dintre care trei vor face carieră la Brașov: Vévé Cigalia, Cotty Hociung și Mișu Fotino (tatăl actorului Matei Mișu Fotino, cel ce și-a trăit copilăria și adolescența la Brașov, jucând de foarte tânăr pe scena teatrului de aici, uneori alături de tatăl său).

* Între 1950 și 1969 instituția a avut șapte directori. Dintre ei: ziaristul Dinu Moisescu, regizorul Marin Pârâianu, actorii Ion Neleanu, Emil Siritinovici, Nicolae Albani. Din toamna lui 1967, la conducere a venit un nume mare al scenei românești, regizorul Sică Alexandrescu, care a condus teatrul brașovean într-o nouă dimensiune a creației dramatice. De altfel, în directoratul său și la propunerea saTeatrul de Stat își schimbă oficial denumirea în Teatrul Dramatic Brașov (iulie 1969). În această perioadă la teatru au montat aproximativ 35 de regizori (angajați sau colaboratori). Printre ei: Marietta Sadova, Ion Maximilian, Lucian Giurchescu, Dinu Cernescu, Nicușor Constantinescu, Val Mugur, Ion Simionescu, Alexandru Braun, Nicolae Moldovan, Mihai Pascal.

Acestora li se alătură, în următoarele două decenii, o pleiadă de actori printre care: Nunuța Hodoș, Dumitru și Jeny Moruzan, George Gridănușu, Geta Grapă, Stela Popescu, Angela Costache, Virginia Itta Marcu, Mircea Andreescu, Dan Săndulescu, Costache Babii.

* În 1959 se inaugurează noul sediu al teatrului, în care funcționează și astăzi.

Sică Alexandrescu (n. 15 august 1896, București – d. 6 august 1973, Cannes, Franța) a fost un regizor format la școala realistă a lui Paul Gusty. Se spune că a regizat într-o vreme în care la noi nu exista școala de regie de teatru. Cu toate acestea, a oferit publicului (în anii ’40 ai secolului trecut) spectacole memorabile, cu distribuții extraordinare, în care și rolurile mici erau înterpretate de mari actori: „Azilul de noapte”, de Gorki, cu Tony Bulandra, George Vraca, Jules Cazaban, Dina și Tanți Cocea, Beate Fredanov, „Tâlharii”, de Schiller, cu George Vraca, Mihai Popescu, Dina Cocea, Fory Eterle, Ion Iancovescu, „O noapte furtunoasă”, de Caragiale, cu Alexandru Giugaru, Florica Demion, Leny Caler, Ion Iancovescu, G. Timică, Silvia Dumitrescu-Timică. A format actori (G. Vasiliu-Birlic, între alții) și regizori, a lansat dramaturgi (Mihail Sebastian, de pildă). La Brașov, a pus în scenă piese memorabile, precum: „Apus de soare” (1967), „Micul infern” (1969), „Gaițele” și „O noapte furtunoasă”, „Conu’ Leonida față cu reacțiunea” (1970).

CITATE DESPRE SICĂ ALEXANDRESCU

Radu Beligan: „Sică Alexandrescu se trezea în primele ore ale dimineţii şi până noaptea târziu nu mânca, nu bea şi nu visa decât teatru. Teatrul era la el o necesitate atât de obsesivă cum e foamea, setea sau dragostea. S-a născut în teatru, a trăit în teatru şi a murit cu mâna pe condei, lucrând la punerea în scenă a piesei cu care trebuia să deschidă noua sală a Teatrului Naţional din Bucureşti” (Radu Beligan)

Virginia Itta Marcu: „Sică Alexandrescu mergea pe o logică extraordinară, totul era motivat logic. Era pe linia celor pe care le învăţasem la Finţi (n.r. – Alexandru Finți, regizor și actor, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București). Foarte meticulos. Şi ştia poantele, ştia cum să le pună în valoare. Mergând pe trăire, pe adevăr, nu aşa, nemotivat. Dar era un as al poantelor. Un as!”.

* În februarie 1969, Marietta Sadova pune în scenă „Părinții teribili” a lui Jean Cocteau, invitând-o de la București pe actrița Dina Cocea. Alături de ea au evoluat Ion Jugureanu, Geta Grapă și Gabriel Săndulescu.

* În februarie 1970, conducerea teatrului brașovean îl solicită pe regizorul Eugen Mercus pentru montarea piesei lui D.R. Popescu „Acești îngeri triști”. Din distribuție: Mihai Bălaș/Dan Săndulescu, Dona Cotrubaș, Mircea Andreescu, E, Mihăilă-Brașoveanu. În octombrie, același an, teatrul din Brașov prezintă piesa „Take, Ianke și Cadâr”, de Victor Ion Popa, în regia lui Ion Maximilian, care a totalizat nu mai puțin de 150 de reprezentații. Din distribuție: Paul Lavric, George Gridănușu, Ștefan Alexandrescu.

* Premiera din 12 februarie 1972 aduce în faţa spectatorilor o piesă a braşoveanului Dan Tărchilă: comedia „Unchiul nostru din Jamaica”, regizată de Eugen Mercus, al cărei succes e probat de numărul mare de reprezentaţii: 164.

* Tot Eugen Mercus pune în scenă, în toamna lui 1973, piesa shakespeariană „A douăsprezecea noapte” , în distribuție fiind Dan Dobre, Maya Indrieș, Paula Ionescu, Mircea Andreescu, Costache Babii, Paul Lavric, Geta Grapă, Ion Fiscuteanu.

* În 1973, la Brașov montează tinerii (pe atunci…) regizori Petre Bokor, Mircea Cornișteanu și Mihai Berechet. În același an, Eugen Mercus regizează un text cu greutate: „Vrăjitoarele din Salem”, de Arthur Miller, din distribuție făcând parte Dan Săndulescu, Virginia Itta Marcu, Luminița Blănaru, Costache Babii, Mircea Andreescu.

* După trecerea în neființă a maestrului Sică Alexandrescu, direcțiunea teatrului este preluată (în martie 1974) de dramaturgul brașovean Dan Tărchilă. A fost singura dată în care directoratul acestui teatru a fost asigurat de un dramaturg.

* În mai 1976, ca director al teatrului este numit regizorul Eugen Mercus.

* 23 ianuarie 1978, debutează Festivalul de Teatru Contemporan, devenit, în anii ’90, Festivalul de Dramaturgie Contemporană.

* În stagiunea 1980/1981, regizorul Mircea Martin pune în scenă „Mormântul călărețului avar”, de D.R. Popescu, un mare succes de public, însă mai puțin gustat de cenzura comunistă. Trei luni a durat până să i se dea aprobare de a fi jucat în fața publicului, cu condiția de a nu fi prezentat și la Festivalul Național de Teatru din 1981. Cum condiția a fost încălcată, în scurt timp spectacolul a fost oprit, în pofida succesului de casă.

* În octombrie 1985, se joacă, în premieră, piesa shakespeariană „Cum vă place”, în regia lui Florin Fătulescu și cu o distribuție de mare valoare: Victoria CociaşŞerban, Ioan Georgescu, Mircea Andreescu, Gabriel Săndulescu, Paula Ionescu, Doru Ana, Virginia Itta Marcu.

* în 7 iunie 1986, Mircea Marin vine cu o piesă românească în premieră: „Insula” de Gellu Naum, jucată de Costache Babii, Maria Rucsandra Dobre, Victoria Cociaș-Șerban, Andrei Ralea.

* În acel an, finalul stagiunii (26 iunie) îl readuce la rampă pe Florin Fătulescu, la „cârma” unui spectacol excepțional: „Arca bunei speranțe”, de I.D. Sârbu. Din distribuție: Mircea Andreescu, Geta Grapă, Luminița Blănaru, Ioan Georgescu, George Tudor, Radu Negoescu, Doru Ana.

* În februarie 1990, se joacă prima piesă de după căderea comunismului: „E frig și e noapte, seniori”, de Augustin Buzura, un recital dramatic susținut de Ioan Georgescu.

* În primăvara anului 1990, la conducerea Teatrului Dramatic vine regizorul bucureștean Mihai Manolescu

* Din stagiunea 1992-1993, Direcția teatrului este preluată de regizorul Alexa Visarion. A fost stagiunea cu nu mai puțin de 14 premiere! În această stagiune se reia Festivalul de Teatru Contemporan, întrerupt în 1986

* Următoarea stagiune, începe la 20 octombrie 1993, o găseşte la conducerea teatrului pe actriţa Paula Ionescu. „Este a doua femeie care conduce destinele teatrului braşovean (prima a fost Nela Stroescu, în 1949–1950) şi, în acelaşi timp, prima actriţă care îşi asumă responsabilitatea unei deloc uşoare funcţii în contextul actual“ – informează secretarul literar al teatrului, Dimitrie Roman , în revista Astra.

* În martie 1994, tânara regizoare Beatrice Bleonț (încă studentă), prezintă la Brașov o montare are provocatoare a piesei lui Shakespeare „Nevestele vesele din Winsor”, cu care obține Premiul pentru debut al UNITER. Din distribuție: Viorica Geantă Chelbea, Paula Ionescu, Mircea Andreescu, Dan Săndulescu.

* În 7 iunie 1994, Teatrul Dramatic își schimbă denumirea în Teatrul „Sică Alexandrescu”.

* Începutul stagiunii 1995/1996 este marcat de un spectacol excepțional: „Frații”, de Sebastian Barry, regizat de Alexandru Dabija și avându-i în prim-plan pe Mircea Andreescu și Costache Babii.

* Virginiei Itta Marcu i se decernează Premiul UNITER pentru cea mai bună actriță, pentru rolurile Marthe, din „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, regia Mircea Cornișteanu, și „Șantaj”, regia Claudiu Goga.

* În februarie 2000, regizorul Claudiu Goga montează „Portret de criminal”, de Slawomir Mrozek, un „examen” de maturitate profesională trecut cu succes. Roluri antologice au făcut, din nou, Mircea Andreescu și Costache Babii, alături de Virginia Itta Marcu, Viorica Geantă Chelbea, Iulia Popescu.

* În 2002, actorului Costache Babii i se decernează Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

* Septembrie 2004 este luna unui spectacol memorabil realizat la Brașov de Alexabdru Dabija: „Așteptându-l pe Godot”, de Samuel Becket. Mircea Andreescu și Costache Babii realizează încă două creații dramatice de mare virtuozitate, secondați de Mihai Bica și Marius Cordoș.

* În 2012, actorii Mircea Andreescu, Costache Babii, Viorica Geantă Chelbea și Dan Săndulescu (acesta, post-mortem) sunt desemnați Cetățeni de Onoare ai municipiului Brașov.

© Copyright - Teatrul Sică Alexandrescu